Mostenirea culturala a evreilor din Bucovina

Înainte de a vă spune, pe scurt, povestea evreilor din Bucovina, sa ne amintim ce reprezinta această regiune. În prezent, Bucovina este o regiune din nordul România și vestul Ucrainei.
Regiunea a fost luată din Moldova în 1775 de catre Imperiul Austriac, rămânând, până la Primul Război Mondial, cea mai estică provincie a sa. După ce a suferit două războaie mondiale, fiind urmata de divizarea provinciei între România și Ucraina la sfârșitul celui de al doilea război mondial, putem spune ca există unele provocări unice care ne determina sa pornim în căutarea urmelor istorice a familiilor de evrei din această regiune. Evreii au trait in Bucovina, chiar înainte de existența sa ca o provincie separată. Înca din secolul al 18-lea unele familii de evrei din Germania au considerat ca fiind mai favorabile condițiile de trai din partea de nord a Moldovei, care mai târziu a devenit Bucovina. Aici s-au bucurat de mai multă protecție din partea voievozilor vasali din Moldova sub Imperiul Otoman decât în alte părți ale Europei medievale.

Perioada interbelica

După primul război mondial, germanii au emigrat în Germania și Austria, același destin l-au avut si o parte dintre evrei. Cei care au mai ramas, au contribuit la dezvoltarea orasului, unii dintre evrei fiind chiar membri ai Consiliului Local. În 1910, 42% dintre marile moșii (reprezentand 10,34% din suprafata totala a terenurilor agricole din Bucovina) au fost deținute de evrei. Pe aceste proprietăți evreiești, mulți dintre ei au închiriat teren sau au fost angajați în calitate de fermieri. Datorita acestui lucru toti evreii detineau industrii care, datorită inițiativei evreiesti au fost asociate cu agricultura, cum ar fi lucrări de caramida, mori, fabrici de bere, tabacarii, fabrici de cherestea, distilerii, fabrici de drojdie și producția de potasiu, care erau pe cale de disparitie. În toate aceste industrii, evreii ataa ca producători cat și ca vânzători, au fost lideri, mai ales in export.
In perioada interbelica, in Bucuvina, au functionat un colegiu privat evreiesc (intre anii 1919 – 1926) si o scoala evreiasca. In 1925 au fost construite un camin de batrani, pentru evreii mai varstnici cu o situatie materiala precara (avand o capacitate de 40 de persoane) si un restaurant (ce oferea mese gratuite la 100 de persoane).

Comunitatea evreiasca din Radauti

Rădăuți („Radautz”, original din Imperiul Austro-Ungar, „Rădăuți” în limba română de astăzi, „Radevitz” în idiș), se află în partea de Sud a regiunii Bucovina, care a fost cândva parte din Imperiul Austro-Ungar și în prezent face parte din România. Așezarea evreiască din Rădăuți a început la sfârșitul secolului al 18-lea, când au venit din Galiția, dar, de asemenea, si din alte locuri, cum ar fi Siret, Storojineț, Cernăuți, Suceava, Gura Mihaileni sau Humor. Negustorul, Reichnenberg Iossel, sosit în 1796, a fost primul evreu cunsocut de aici. În 1807, înregistrările din Rădăuți mentionau doar 3 familii de evrei care plateau impozite.
În 1859, evreii din Rădăuți au format propria lor comunitate. În 1880, erau deja 3452 de evrei printre cei 11162 de locuitori din Rădăuți. În 1888 comunitatea evreiască număra 523 de familii care au avut un templu, opt case de rugăciune (sinagogi) și șase școli oficiale. În 1910 trăiau în oraș un număr de 5940 de evrei, 5256 de germani, iar 4456 au fost români. Înainte de Holocaust, mai mult de 5.000 de evrei trăiau în Radauti. Cei care au supraviețuit deportării în Transnistria, au emigrat în Israel și apoi o parte in America de Nord sau de Sud. Comunitatea nu si-a mai recăpătat fosta sa putere după război iar in prezent, doar câteva zeci de evrei mai trăiesc în Radauti.
Vestigii evreiești, cum sunt Marele Templu și cimitirul, pot fi găsite si astazi în Rădăuți.

Cimitirul evreiesc

Cimitirul evreiesc este situat la aproximativ patru kilometri de oraș, pe drumul spre satul Marginea. Efraim Ben Jacob Goldschlager, a fost la acel moment, liderul spiritual al comunității, acesta stabilinduse în Radauti in anul 1831, când evreii din localitate numărau aproximativ 370 de persoane. Cimitirul a fost extins la dimensiunea sa actuală în 1921.

Marele Templu Evreiesc

Marele Templu din Radauti este un lacas de cult evreiesc, situat pe Str. 1 Mai nr. 2, in centrul orasului. Prima sinagoga din Radauti a fost construită în 1830 de către Eliahu Gewolbe în centru. Datorita numărului tot mai mare de evrei, sinagogile din oraș au devenit neincapatoare, și în 1880, în timpul vizitei împăratului Franz Joseph I la Radauti, o delegație de evrei au apelat la acesta pentru a-i ajuta. Ei aveau nevoie de teren pentru a construi o sinagoga mai mare. Regele a consimțit comunității evreiești oferindule o parcelă de teren în centrul orașului, în apropierea parcului. Inaugurarea templului a avut loc pe 18 august 1883, in ziua de naștere a împăratului Franz Joseph I. In 2004, Templul evreiesc din Radauti a fost inclus pe lista monumentelor istorice din județul Suceava, avand codul de clasificare SV-II-mB-05599.

 

Close Comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *